21 decembrie 2010

Europa își pierde Estul

Scrisoarea în care Miniştrii de Interne francez şi german se declară împotriva admiterii României şi Bulgariei în spaţiul Schengen e o probă de ipocrizie armonizată. Tehnic şi etic, Uniunea Europeană are, încă, posibilitatea de a se exprima suveran, dincolo de sugestii și presiuni. Uniunea Europeană nu e obligată să bifeze recomandarea franco-germană. Politic, însă, deciziile executive europene sînt, în majoritatea lor, traduceri birocratice ale dialectului executiv franco-german. Prin urmare, Scrisoarea celor doi Miniştri conteayă. Ea e, mai degrabă, un comunicat care pregăteşte decizia europeană şi mai puţin un document de poziție care formulează un punct de vedere între altele.

Scrisoarea cere ” progrese ireversibile în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate” şi trimite la bilanţul nesatisfăcător înregistrat de Mecansimul de Cooperare şi Verifricare. Mai clar, justiţia deficitară şi corupţia optimă fac din România un stat şi un paznic nesigur la frontiera de est a UE. Evident lucurile stau chiar aşa. La fel de evident, însă, admiterea în spațiul Schengen e, prin propriul regulament, o probă de competență tehnică și nu un examen de mentalități sau adecvări judiciare. În plus, dacă justiția și corupția au devenit etaloane, noutatea trebuia comunicată de la începutul concursului și nu adăogată înainte de finish. Reacția imediată a Președntelui Băsescu a descris limpede datele problemei și inadecvara fundamentală a Scrisorii.

Deși privesc altă speță, considerațiile critice formulate în Scrisoarea franco-germană sînt corecte. Ele privesc autonomia și integritatea apratului de stat, nu capacitatea lui de a presta servicii internaționale. Astfel, justiţia română rămîne ce a fost: un corp independent şi antistatal, cu subordonări masive în zona oligarhiei. La rîndul ei, oligarhia, adică zona de putere acumulată în dauna dreptului public, e în continuare perfect capabilă să influenţeze opinia generală, deciziile politice şi, în esență, caracterul credibil sau suspect al statului român în raport cu partenerii lui externi. Nimic nou în patologia fixă a statului democratic român. Cu observaţia că eşecul Schengen e o victorie politică splendidă pentru partida care încearcă să izoleze statul român într-o zonă de control absolut. Victor Ponta e, fără îndoială mulţumit. Străduinţele sale mizere s-au împlinit. Bilanţul e ideal: Ponta şi prietenii cîştigă puncte, în vreme ce românii pierd, temporar, una din înlesnirile europene ce li se cuvin.

Iată de ce reproşurile care vor imputa imediat Preşedintelui Băsescu eşecul Schengen sînt total eronate, cînd nu sînt complet cinice. Preşedintele e, practic, principala forţă de opoziţie în faţa presiunii enorme care împinge România spre statutul de colonie internă a grupurilor de putere gen Vîntu, Voiculescu, Patriciu. În această schemă, Justiţia e prinipalul lor garant şi, din acest punct de vedere, magistraţii români sînt corpul cu cea mai mare şi mai coerentă acţiune anti-europeană în societatea oficială românească. În imediata vecinătate, politicienii, între care, de curînd, membri ai partidului din care fac parte, au dat Parlamentului funcția de instanță de protecție contra-anchetă. Cazul Monica Ridzi costă mult și va costa și mai mult.

Învinuit adesea că nu rezolvă problema corupţiei şi că nu face curăţenie în justiţie, Preşedintele Băsescu e, bineînţeles, dator, ca orice alt cetăţean român, să respecte deciziile unei justiţii care îşi cîntă și proclamă autonomia sacră, în timp ce previne informativ mafioţi sau îi scoate basma curată din orice situaţie. Aşadar, refrenul „Băsescu a ratat Schengen-ul” e precomandat. Băsescu şi administraţia Boc au făcut, tehnic, tot ce era posibil. Aşa cum justiţia a făcut tot ce a ţinut de ea pentru a-şi proteja patronii.

Situaţia era nu numai binecunoscută partenerilor noştri europeni dar şi acceptată, încă din 2007, momentul admiterii unei Românii corupte şi para-legale în UE. Asta nu înseamnă că România a obţinut, atunci, aprobarea franco-germană pentru a consolida un stat mafiot dar înseamnă că demersurile contrare ale europenilor au fost strict formale şi au evoluat spre acomodarea cu situaţia de facto. Ce s-a schimbat între timp? Cum şi-au redescoperit exigenţa judecătorii noştri franco-germani? În modul cel mai pragmatic şi mai politic. Preşedintele Sarkozy are alegeri în 2012 şi adună, din timp, fiecare element emoțional care i-ar putea împăuna platforma naţional-populară. Invazia de vară a ţiganilor a fost un pretext și un cîștig minunat. Acum, corupţia unei ţări întunecate şi mărginaşe trimite la episodul ţigănesc deja adjudecat de Sarkozy, reanimă insecurităţi de masă şi produce , iar, beneficii electorale: „Sarkozy vă apără de hoţii români, după ce v-a mîntuit de precursorii lor ţiagni!”. Voila!

Împotrivirea germană nu are raţiuni electorale. Ea vine dintr-o mai veche neîncredere în „neseriozitatea” românească (deşi asta nu îi împiedică pe fruntaşii politici germani să santicifice democratic şi să se bată pe burtă cu trupa de brute şi traficanţi care se prezintă drept guvern democratic în Kosovo). Dar Kosovo şi, în parte, Croaţia, au fost repartizate de mult pe post de protectoratre germane în Balcani, pe cînd România nu. Antipatia unei părţi însemnate a mediilor politice germane, olandeze, austriace e veche şi a fost palpabilă încă din momentul premergător admiterii României în UE. Ea s-a folosit de argumente stîngace dar spectaculoase care vizează legătura moldo-română, deşi Germania scandalizată de importul de cetăţeni moldoveni, e primul stat european care a introdus în Europa cetăţeni străini, cu stat cu tot. Unificarea germnă a avut, bineînţeles, toate îndreptăţirile istorice şi morale. Nu e clar, atunci, de ce mult mai timida relaţie moldo-română e un pericol vital. Însă, dincolo de acest gen de i-logică istorică, împotrivirea germană e, spre deosebire de coregrafia perversă a franc ezilor, mult mai sinceră şi afişată. Coloratura e distinctă, funcţia e una şi aceaşi. România nu poate livra , deocamdată, statelor mari ale occidentului european decît valoarea de întrebuinţare politică. Altfel spus, România plăteşte, acum, şi va plăti ori de cîte ori va fi nevoie, taxa de admitere în UE, furnizînd teme de agitaţie politică internă: în Franţa pentru coagularea electorală a dreptei, în Germania pentru răcorirea unei societăţi frustrate de solidaritatea oficială pentru „neamul de hoți al grecilor”.

E România un corp încărcat de pericole necunoscute pentru Europa? Dacă da, aşa cum pretind virginal Miniştrii de Interne francez şi german, atunci experienţa internă europeană a scăpat atențeiei celor doi Miniștri. Pînă la demonstraţia practică a bolilor româneşti (precedenta molimă a fost invizibila invazie a hoardelor românești pe piața engleză a muncii), e de notat că Spania e deja penetrată decisiv de reţele mafiote ruseşti şi că Italia e un exportator de crimă organizată cu un palmares splendid în sudul Franţei. Dacă Minștrii de Interne francez și german sînt preocupați de performanța la frontiere și de politica de azil, atunci nu e clar de ce se uită în direcția României. Ar fi indiscutabil mai utilă o privire plecată spre sudul european perforat și copleșit, de șuvoaie de emigranți care pătrund zilnic pe toată linia, din Portugalia pînă în Grecia.

În plus, Uniunea Europeană a dovedit deja în mod convingător c că ştie să integreze pericole majore şi evidente, călcînd cu convingere peste logica economică elementară: Grecia a fost admisă în zona euro cu seninătatea gazdei care cere spărgătorului să îşi odihnească şperaclul şi să poftească în casă. Aceaşi Europă care a făcut pasul fatal în cazul Greciei s-a grăbit apoi să plătească dezastrul livrat prompt de o adminstraţie greacă de stat care a ţintit premeditat fruadarea sistemului financiar european. Aşadar, Europa ştie, cînd vrea, să ignore şi să răscumpere riscuri majore de securitatre.

Însă problema riscurilor e un capitol mult mai larg şi nu întotdeauna extern. Discuţia deschisă de remarcile din scrisoarea Miniştrilor de Interne german şi francez nu e o contribuţie fericită în materie. Dacă axa franco-germană ia în serrios sursele de risc pentru ansambul european, atunci România e un capitol pe cît de vulgar pe atît de periferic. În schimb, mania ideologică a „economiei sociale de piaţă” e un pericol viguros şi central. În ciuda oricărei evidenţe, Uniunea Europeană continuă să hrănească mantra ”economiei sociale de piaţă” şi a ”statului social” ,finanţînd din răsputeri, în vremuri de criză, o structură asistenţială pe care nimeni nu şi-o mai poate permite. Statele estului european fac exerciţii de asceză bugetară, în timp ce comfortul social franco-german nu poate fi deranjat. În orice caz, bilanţul nu e departe. Cînd ”statul social” european va trage după el, în abis, întreaga construcţie contientală, liderii frnacezi şi germani vor putea înţelege mai bine unde era pericolul.

Dacă decizia de amînare a candidaturii româno-bulgare va rămîne în picioare, mesajul va ajunge unde trebuie: mafiile interne care se bat pentru controlul asupra statului român şi bulgar se vor simţi confirmate ca agenţi de influenţă externă. Neîncrederea est-vest se va adînci, pe măsură ce fanteziile retorice despre unitatea europeană vor atinge noi cote de irelevanţă. Ţări ca România şi Bulgaria, ţări pe care UE încearcă să le reeduce dar nu ezită să le lase spre bună folosinţă electorală Franţei şi spre resentiment activ Germaniei, vor fi slăbite. Micul nucleu de progres democratic adus de admiterea în UE va fi mai uşor pus la îndoială. Înlocuită de retorică şi interes politic meschin, gîndirea democratică europeană va reuşi să creeze exact problemele cu care crede că se bate.

14 comentarii:

  1. traiane le-ai amestecat intr-un pur stil romanesc... sudul europei nu este in discutzie astazi, ci romania shi bulgaria... apoi, aceste doua state suverane au avut shansa de a arata daca vor shi pot sa intre in europa, sa se alinieze la rigorile civilizatziei din vest... shi au clacat... asha cum au fost acceptate un UE, asha vor fi date afara... nu e nici o problema... cit despre micile dispute politice locale, balcanice... astea nu conteaza in marile capitale... Ponta, Basescu, Ridtzi, Vintu sau Patriciu nu sint decit nishte pigemi locali, hiperbolizatzi de presa tembela de la bucureshti...
    chair nu realizezi ca romania shi minoritatea de cetatzeni din baragan nu conteaza pentru restul europei? daca romanii vor europa trebuie sa inceteze sa mai fie ticaloshi, mitocani shi mincinoshi... sa ishi vindece bubele acasa shi sa stea dreptzi in front... cum asha? pai ia sa vezi daca ishi iau vest europenii mina de pe valahi... cui raminetzi... raspunsul il gaseshti la moscova... putin va zimbeshte imbietor...

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte bine spus. De mult se contura Europa statelor mari si cea a statelor mici. Polonia prin regretatul presedinte Kaczynski a dorit sa nu se ajunga la asta. Asta a fost una din cauzele celor doua razboaie mondiale.

    jocker12, TRU are dreptate cand spune ca Franta si Germania aplica standarde duble cand e vorba sa fie judecate statele din UE. Tocmai despre asta vorbeste. Dintr-o data numai Romania si Bulgaria sunt problemele UE, nu si tarile din sud pe unde vin imigrantii ilegali din Asia sau Africa. Indivizii de care vorbesti tu conteaza. Ai fi uimit cat de multe stiu strainii despre noi, desi crezi ca nu-i intereseaza. Daca ai fi fost atent la dezbaterea legata de WikiLeaks ai fi observat cam cum stau lucrurile in diplomatie. Se discuta tot timpul despre orice tara din lumea asta. Fa abstractie de limbajul colorat uneori si ia aminte la mesaj si ai sa-mi dai dreptate. Sunt de acord cu ultima parte a comentariului tau "daca romanii vor Europa...".

    RăspundețiȘtergere
  3. Salve,
    1. Pozitia Poloniei, care nu inghite orice, trebuie urmata cu consecventa;
    2. Trebuie profitat de "consensul" hotararilor in UE; retineri ferme fata de proiectele franceze si germane;
    4. Raceala catre Franta si Germania sa se vada clar (chemarea ambasadorilor pentru consultari, pentru 6 luni); nu avem nimic de perdut daca ii tratam la fel, in definitiv reciprocitatea este un principiu;
    5. Retragerea trupelor din balcanii de vest este imperios si urgent necesara;
    6. Retragerea sprijinului fata de firmele franceze si germane din Romania.
    7. Denuntarea francofoniei, avand in vedere evolutia naturala catre limba engleza;
    8. Intarirea legaturilor cu Turcia.

    RăspundețiȘtergere
  4. Pentru cine traieste in Romania zi de zi evolutia spre normalitatea din ultimii ani in domeniul micii coruptii este absolut REMARCABILA .Cand te duci la primarie ( chiar daca primarul este liberal si e plin cu portretele lui Crin Antonescu pe pereti ) lucrurile incep sa se resolve fara spaga si intr-un mod corect.
    De ce nu sunt aratate aceste lucruri marunte care ne imbunatatesc traiul de zi cu zi?
    Calitea vietii in Romania a crescut, iar aici intra si relatiile cu institutiile statului.
    Despre marea coruptie acum:
    Ar ar trebui sa luam un singur caz: cel care pomeneste despre spaga imensa luata de A Nastase la privatizarea PETROM.
    Daca cineva este acuzat ca a luat spaga cu siguranta este un altul care a dat spaga.
    Vorbim despre coruptia in ambele sensuri.
    Cine a dat spaga lui A Nastase ? Evident, cel care a cumparat PETROM cu zacamintele de petrol si gaze, cu tot.
    Stim cu totii cine a cumparat : statul Austriac.
    Aceasta este marea coruptie care trebuie rezolvata si pentru care nu trebuie sa fie blamata Romania care n-o poate rezolva singura.
    Este coruptia internationala la nivel inalt care prefera o Romanie ingenuncheata , o piata de desfacere docila dominata de nemti si francezi care-si duc profitul la ei acasa . Marile puteri asta cauta : tari fara personalitate care pot fi dresate si mulse.
    Intentia de a opri aderarea la spatial Schengen este de fapt o razbunare pentru ca inca rezistam si pentru ca exista premise certe ca vom depasi criza si vom deveni independenti economic.

    RăspundețiȘtergere
  5. Despre coruptia internationala si asa zisa revolutie anticomunista din 1989-linkul de mai jos :

    Sunt oameni care au disparut incercand sa dezvaluie coruptia internationala

    http://riddickro.blogspot.com/2010/12/perestroika-deception.html

    RăspundețiȘtergere
  6. Domnule Europarlamentar Ungureanu,
    Nu credeti totusi ca la mijloc este si mana Rusiei? Putin vrea sa ne dea o lectie pentru implicarea in Moldova? Ati protestat la PE sau CE despre arestarea abuziva si condamnearea ziaristului Ernest Vardarean la Tiraspol? Voronin si Smirnov si-au dat mana acolo?
    Ce faceti in calitate de reprezentant al Romaniei la PE ca aderarea la Shenghen sa se intample in 2011?
    Aveti idee despre datoria Germaniei fata de BNR? (19 milairde Euro) , subiect care a devenit tabu dupa vizita doamnei Merkel Teflon la Bucuresti? Dar despre insistentele d-lui Sarkozy pentru ca Franta sa construiasca o centrala nucleara in Transilvania? Ce-ar fi sa facem licitatia in februarie si sa o castige americanii?Credeti ca nu cumva ni se da sah sa ni se spuna ca a crescut 'pretul integrarii'?
    E un pret economic, nu politic sau de Justitie?
    Ce-ar fi sa nu mai paltim cei 400 milioane ramasi catre EADS ( contract prevazut la pachet cu aderarea Shenghen)? Ce-ar fi sa nu mai cumparam produse franceze? EU o sa imi vand Logan-ul si o sa renunt la Orange? O sa imi scot si banii de la BRD!
    Eu mai cred ca e Franta -Germania ne pun un embargo pe incoming /nu pe outgoing.Vor ca oamenii de afceri cu bani din tari non EU/US ( Asia, America de Sud, Orient, Africa sa se opreasca la ei si sa nu dea o fuga si la Bucuresti, unde forta d emunca e ieftina si litoralul la Mamaia e plin de femei frumoase!

    RăspundețiȘtergere
  7. Paranoia antimoguli a ajuns la paranoia antiOccident.E fascinant sa vezi ca Patriciu &co se pot alatura lui Merkel &Sarkozy in mintea unora.Intrebarea corecta e de ce suntem in UE, nu de ce nu suntem in Schengen.D-le Ungureanu am un prieten care a aruncat efectiv toate cartile dvs din biblioteca.MA stradui sa nu fac la fel desi e greu,am si 2 volume cu autograful dvs.....

    RăspundețiȘtergere
  8. @Dan

    Va deranjeaza cartile ? De ce ?
    Pentru ca deschid mintile ? Pentru ca ajuta la descoperirea adevarului ?
    De aruncat,le puteti arunca,nu-i nici o problema .Unii le-au dat foc...
    Poate va deranjeaza cunoasterea ?
    Ce va faceti atunci cu Internetul ?
    Il "reglementati" ?

    Nu veti reusi decat , poate temporar.

    Cultura, stiinta,tehnologia, cunoasterea vor renaste mereu ca "Pasarea Phoenix"

    RăspundețiȘtergere
  9. Gabi Parascovici27 decembrie 2010, 06:50

    Sarbatori fericite!

    RăspundețiȘtergere
  10. @ Ea uite biata Europa sa nu se ridice ea la intelegerea // calitatilor// celor ce conduc astazi??? Vai , ce neomenoasa Europa sa nu stie ea cum dumneata pe post de prezentator ii duceai in fata scenii pe oameni alesi ca basescu ,udrea ,Berceanu, iar la noi la Craiova erai aproape ,aproape sa duci si pe nea Costel interlopul , ia uite ea saraca cum asculta de ceea ce ii spune Ponta.......Ce caraghiosi sunteti.....Nu spuneti ca ati incercat sa va purtati cu ea, cu Europa ,cum va purtati si cu tara , sa o mintiti in privinta tratatului cu Moldova.Si nu v-a mers da-rar domnul sa nu va mai mearga nici cu tara , ca altfel ne ati cocosat destul fizic si ne-ati umilit destul sufleteste

    RăspundețiȘtergere
  11. Gabi Parascovici29 decembrie 2010, 06:54

    Va doresc sarbatori fericite. La multi ani!

    RăspundețiȘtergere
  12. vezi aici http://zoltybogata.wordpress.com/about/

    RăspundețiȘtergere
  13. Draga Traian,
    Individul care a calcat in picioare o fata, in Renault Laguna un om si e fiul colegei tale, Placinta, a fost eliberat!
    Justitia din lumea lui Basescu care s-a format in Romania i-a dat drumul fiintei zamislita de Placinta, mama.
    De-abia astept sa citesc cum interpretezi acest eveniment.
    Am si niste dileme:

    1. Crezi ca Serviciile Secrete Franceze l-au informat pe Sarkozi ca domnul Basescu s-a laudat ca de la el a pornit incendiul in care au ars 38 de nave?
    2. Crezi ca Serviciile Secrete Franceze l-au informat pe Sarkozi despre viteza in secunde a votului de la ambasada Romaniei de la Paris?
    3. Cum crezi ca interpreteaza un om serios faptul ca Basescu circula cu un Logan? Daca unui natarau ii merge la suflet, un intelectual ar putea considera acest lucru ca fiind un populism ieftin demn de dispret? Sarkozi o fi fost informat despre acest luru?
    4. Crezi ca un Presedinte real respecta un smecheras golanas, chiar daca, cum-necum, undeva, candva si celalalt e tot un presedinte?
    5. Sambata, la Obor, s-a luat dupa mine o tiganca. "Hai sa-ti ghicesc, da-mi si mie de-o paine". Am reactionat exact ca Sarkozi cand incerca sa scape de Basescu. La cateva zile abia am constientizat ca gestul meu era indentic cu al lui Sarkozi. Ce semnificatii gasesti tu, TRU, modului in care l-a alungat pe Basescu?
    6. Cand Basescu va ajunge unde ii este locul in istorie, crezi ca vei mai putea elimina vreodata mirosul laturilor printre care te-ai balacit in perioada in care Lumea lui Basescu a acoperit Romania ?

    RăspundețiȘtergere