07 iulie 2010

Prima de automutilare
- continuăm? -


Nu ne vom mai întîlni vreodată cu acest adevăr: România se îneacă sub propia apăsare. În termeni economici, asta înseamnă că schema noastră de viaţă arată în felul următor: nu producem nimic, nu plătim nimic pentru viitor şi încasăm tot ce se poate, în prezent. Practic, bugetul statului a încetat să aibă înţeles ca expresie a avuţiei naţionale şi a şanselor pe care le construim în folosul generaţiilor vitoare. Bugetul de stat a devenit o alcătuire de uz imediat, o troacă sub asalt sau, pur şi simplu, un fond de subvenţii care întreţine, fără să ceară nimic, oameni, categorii sociale, profesionale şi de vîrstă. România trăieşte din buget, fără să contribuie la buget. Acest adevăr apare o singură dată şi cere soluţii. În ciuda speranţelor ascunse şi a obişnuinţelor împărtătşite pe faţă de nenumăraţi români, acest adevăr nu aşteaptă şi nu se arată de două ori. În cazul în care nu se schimbă nimic, următoarea întîlnire cu acest aranjament e totuna cu prăbuşirea, cu "distrugerea României", după spusele Preşedintelui Băsescu.

E uimitor cît de puţin au de-a face declaraţiile Preşedintelui cu persoana, ideile sau temperamentul Preşedintelui. Ca să înţelegem bine momentul în care ne aflăm şi, la fel de bine, inexistenţa în care ne poate arunca momentul următor, ar trebui să acceptăm că situaţia descrisă de Preşedinte nu e o interpretare sau un argument polemic. E starea de fapt. Singura şi ultima realitate pe care o mai putem îndrepta. Adevărul s-a concentrat la maximum şi a atins o simplitate care îşi imploră viitoarele victime să se salveze cît mai e timp. Ca orice maladie cu vocaţie fatală, situaţia în care ne aflăm e elementară. Ea nu admite comentarii ci reclamă operaţia. "Cancerul bugetar" de care a vorbit Preşedintele Băsescu e secretul malign pe care România l-a ţinut la sîn, de la bun început, în loc de muncă şi curaj.

Salariile plătite de stat pentru a garanta lipsa de productivitate a forţei de muncă sînt prima treaptă a acestui cuprinzător proces de autoanihilare economică. Schema are aparenţele cele mai rezonabile şi a transformat "slujbuşoara la stat" ironizată de Caragiale, într-un motor generator de faliment sistematizat. A doua şi cea mai perfidă componentă a procesului e aria cheltuielilor sociale acoperite din bugetul de stat. Asistaţii sînt categoria cu cea mai agresivă expansiune într-o societate care vorbeşte, altfel, de performanţă şi inteligenţă naţională. Rezultatul acestei bejenii generale spre binefacerile bugetului e indolenţa dublată de indiferenţă.

În plus, tendinţa naţională spre consum de resurse bugetare a fost transformată în politică de stat, de acţiunea comună PNL-PSD, pe vremea nenorocitului lor raid electoral tutelat de Guvernul Tăriceanu. Sumele colosale aruncate spre electorat într-o perioadă în care Guvernul trebuia să pună banii la treabă nu la adunat voturi sînt echivalentul românesc al aşa numitei crize "subrpime", care a distrus sistemul de credit ipotecar şi a antrenat în cădere cîţiva din pivoţii sistemului bancar american. Munţii de bani cheltuiţi şi scoşi din circualaţia fianciară pozitivă, de tripleta Tăriceanu-Vosganian-Geoană au consolidat prejudecata dreptului la binefacere bugetară şi au oficializat iluzia prosperităţii spontane, libere de răspundere şi efort individual.
Dar marea problemă care subîntinde impasul finanţelor româneşti e boicotul naţional al productivităţii. Ideea după care viaţa are calitatea sau lipsa de calitate hotărîte de merit şi de muncă a pierit, îngropată de succesul sinistru al indolenţei de birou, al comenzilor de stat şi al speculei mascată în import-export.

Prima victimă a acestei conspiraţii împotriva producţiei pozitive e minusculul sector real privat românesc. Alături, într-o poziţie nu mai puţin comatoasă: mentalitatea generală. De ce şi la ce bun efortul, cînd avem statul? Răpsunsul e tot o întrebare: la ce bun statul dacă nu pentru a ne întreţine? Numai că traducerea acestei întrebări perverse e o tragedie internă românească. Redus la funcţia sa de bază, acest proces tragic ne asigură autodevorarea şi încurajază un concurs naţional de delapidare purtat cetăţean contra cetăţean şi societate contra societate.

La capătul foarte apropiat al acestui drum nu ne aşteaptă doar declasarea economică. Rezulatatul e mult mai complex, pentru că va asigura un eşec detaliat. Toate procesele declanşate, cu mai puţină sau şi mai puţină convingere, în 1989 vor fi compromise. Sentinţa generică a acestui soi de nechibzuinţă va condamana România la fiasco democratic în prezenţa formală a democraţiei. Cu alte cuvinte, România va fi redusă la propria realitate: o farsă cu două şi numai două personaje. Mai întîi şi degeaba, o populaţie inertă, complet subjugată şi dependentă de următoarea sursă de subvenţii. Apoi, o clasă superpotentă de gangsteri, pe post de elită capitalistă. O omenire trasă la polizor în pulbere tăcută şi o reţea de impostori care maimuţăresc frazele, ideile şi instituţiile ce ar fi trebuit să ne dea alt viitor.

Am ajuns în punctul care ne obligă la o decizie definitivă. Încă un pas şi intrăm pe panta fără întoarcere. O nouă serie de împrumuturi care pun sarcina subzistenţei naţionale în poala FMI sau încă o manevră care extrage bani fără a reduce narcoza bugetară va "distruge", în cuvintele preşedintelui Băsescu, viitorul. Nici o idee şi nici un artificiu nu pot recupera prezentul sau salva viitorul, atîta vreme cît păstrează intact sistemul bugeto-centrist pe care România l-a folosit doar pentru a-şi acorda prime de automutilare.

13 comentarii:

  1. Ar cam fi momentul naţionalizării petrolului şi gazelor, OMV să se care, oricum acolo urmează o preluare sau o asociere cu Gazprom. Redevenţele plătite (lege de pe vremea lui Năstase Adrian) sunt o batjocură. De curând, OMV are tupeul să anunţe că scoate la licitaţie 20 de licenţe de extracţie în căâmpuri petroliere din România ! Până când tolerăm aberaţia ?!

    http://www.businessweek.com/news/2010-07-01/petrom-to-sell-licenses-in-20-romanian-oil-fields.html

    RăspundețiȘtergere
  2. Ar trebui mers si mai departe.
    Toti cei care au preluat prin contract de privatizare diverse active si n-au facut investitiile promise sau au schimbat profilul, sau au facut speculatii imobiliare -intr-un cuvant n-au respectat contractul de privatizare-"ad literam"- trebuie sa le predea inapoi statului-fara nici un fel de despagubiri.
    A fost jaf premeditat , cu intentia de a distruge economia

    RăspundețiȘtergere
  3. In situatia de mai sus tocami am citit ca este Enel-Italia
    N-au facut investitiile din contract.
    Curentul electric este mai scump ca-n Occident.
    Si sa nu ami vorbim ca in factura este inclus si abonamentul la TVR si Radio.
    Este inadmisibil asa un jaf !

    RăspundețiȘtergere
  4. Pasti' pe mama lor de Liberali si Pesedisti!!!

    sa vina Moromete...

    RăspundețiȘtergere
  5. pai gata, se rezolva. glasui presedintele si se facu lumina. simpla, cum zice domnul TRU - adevarul s-a concentrat la maxim.
    e oare acelasi presedinte care ne-a spus ca nu ne atinge criza, care a spus ca sint bani pt marit salariile profesorilor cu 50%, care ne-a spus de nenumarate ori ca are incredere in primul ministru, maretul si inegalabilul domn Boc?

    RăspundețiȘtergere
  6. Sa recunoastem simplu si limpede realitatea(nu latrina tv):Bucurestiul(fara sectorul 5) Banatul, Ardealul, Maramuresul,,nordul Moldovei(zona Bucovinei), majoritatea centrelor urbane sunt conectate la Europa democrata si desprinse de vechiul regat(Oltenia, Muntenia,Modova centrala si de sud,ca si Dobrogea) fanariotizat, de unde formatiunile extremiste si fara nici un orizont din opozitie isi vor extrage "seva"... In afara reformarii constitutiei (cu consecinta eliminarii peneleului din parlament) este vitala-pentru urmatorii 2 ani-reorganizarea administrativ-economica pe zone metropolitane(ideile Domnului Stolojan pot fi baza de discutie) si incheierea sistemului de praduire actual, pe baza consiliilor judetene(de unde talibanii penalo-pesedei continua sa taie si sa spanzure in judete) !

    RăspundețiȘtergere
  7. @anonim
    Nu ştiu ce experienţe îţi argumentează raţionamentul. Eu trăiesc de 22 de ani În inima Ardealului şi pot să îţi spun că te înşeli. Şi aici Fanarul dictează, oamenii cad pradă şi la Cluj extremismului ( tre să îţi amintesc câţi ani a fost aici primar Funar) . Cât despre aluzia că doar în opoziţie sunt formaţiuni fără orizont, nici nu merită comentată, îşi are originea în raţionamente rudimentare.

    RăspundețiȘtergere
  8. Şi dacă i-ai întreba pe omologii tăi de aici ei ar scoate tot Bucureştiul( nu numai sectorul 5 )din România corectă. Inutil să îţi spun că e o aberaţie la fel de mare

    RăspundețiȘtergere
  9. Domnul TRU ne vorbeste de cancerul malign, varianta scurta basesciana. Daca Base (supremul conducator singurul in care crede) ar fi vorbit despre cancerul din oricare alta parte tucalarul TRU ar fi spus si el la fel. Gretos pana la limita insuportabilului acest TRU presupus polivalent: scrie despre economie, fotbal, politica, cultura, arta, schimbari climatice si in general despre tot ce este sub soare. Sub stufarisul unor cuvinte frumos imbrobodite (bune sa impresioneze fauna pretins savanta de la ICR), de fapt TRU ne ofera imaginea unui semidoct ce a stiut bine cum sta treaba cu linguseala sefului in Romania reala (de unde si independenta financiara pentru un caldut loc de europarlamentar). Vom scapa vreodata de acesti ligai insuportabili?

    RăspundețiȘtergere
  10. @ Traian Ungureanu
    Stimate domn,
    Spuneţi:
    "Salariile plătite de stat pentru a garanta lipsa de productivitate a forţei de muncă sînt prima treaptă a acestui cuprinzător proces de autoanihilare economică."

    România are o instituţie numită Institutul Naţional de Statistică. Ce spune acest institut?

    În perioada 1.I-30.IV.2010 comparativ
    cu perioada corespunzătoare din anul
    precedent, productivitatea muncii în
    industrie a înregistrat o creştere cu
    22,3%, determinată de mărirea productivităţii muncii în toate cele trei
    sectoare industriale: producţia şi
    furnizarea de energie electrică şi termică,
    gaze, apă caldă şi aer condiţionat
    (+24,2%), industria prelucrătoare
    (+23,0%) şi industria extractivă (+0,6%).
    Ramurile cu cea mai mare productivitate
    a muncii din cadrul industriei
    prelucrătoare au fost: industria
    metalurgică (+66,1%), fabricarea
    echipamentelor electrice (+58,7%),
    fabricarea autovehicolelor de transport
    rutier, a remorcilor şi semiremorcilor
    (+55,7%), prelucrarea lemnului,
    fabricarea produselor din lemn şi plută,
    cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor
    din paie şi din alte materiale vegetale
    împletite (+42,5%) şi repararea,
    întreţinerea şi instalarea maşinilor şi
    echipamentelor (+32,8%), iar ramurile
    cu cea mai scăzută productivitate a
    muncii au fost: fabricarea produselor din
    tutun (-43,8%), fabricarea altor mijloace
    de transport (-20,1%) şi alte activităţi
    industriale n.c.a. (-8,2%).
    Pe marile grupe industriale cea mai mare
    creştere a productivităţii muncii s-a
    înregistrat în industria bunurilor de capital
    (+30,3%), urmată de industria bunurilor
    intermediare (+29,1%), industria
    energetică (+17,6%), industria bunurilor
    de folosinţă îndelungată (+14,6%) şi industria bunurilor de uz curent (+6,8%).


    În acelaşi timp, câştigul salarial mediu brut din industrie este, în acest moment, pe o pantă descendentă pronunţată.

    Dacă vă referiţi strict la perioada Guvernului Tăriceanu, creşterea salarială a recuperat decalajul accentuat din perioada Năstase, dar oricum creşterile salariale nu au egalat creşterile productivităţii muncii.

    Domnule Traian Ungureanu,
    Aveţi o poziţie în care puteţi solicita datele statistice, asta dacă nu aveţi răbdarea să le căutaţi pe WEB, dar aveţi datoria de a nu comunica păreri nedocumentate ca şi cum aţi fi un om de rând, aşa ca mine. Faptul că aţi fost în trecut şi ziarist, agravează aceste "confuzii" pe care le faceţi.

    RăspundețiȘtergere
  11. @ Traian Ungureanu
    Stimate domn,
    Spuneţi:
    "Salariile plătite de stat pentru a garanta lipsa de productivitate a forţei de muncă sînt prima treaptă a acestui cuprinzător proces de autoanihilare economică."

    România are o instituţie numită Institutul Naţional de Statistică. Ce spune acest institut?

    În perioada 1.I-30.IV.2010 comparativ
    cu perioada corespunzătoare din anul
    precedent, productivitatea muncii în
    industrie a înregistrat o creştere cu
    22,3%, determinată de mărirea productivităţii muncii în toate cele trei
    sectoare industriale: producţia şi
    furnizarea de energie electrică şi termică,
    gaze, apă caldă şi aer condiţionat
    (+24,2%), industria prelucrătoare
    (+23,0%) şi industria extractivă (+0,6%).
    Ramurile cu cea mai mare productivitate
    a muncii din cadrul industriei
    prelucrătoare au fost: industria
    metalurgică (+66,1%), fabricarea
    echipamentelor electrice (+58,7%),
    fabricarea autovehicolelor de transport
    rutier, a remorcilor şi semiremorcilor
    (+55,7%), prelucrarea lemnului,
    fabricarea produselor din lemn şi plută,
    cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor
    din paie şi din alte materiale vegetale
    împletite (+42,5%) şi repararea,
    întreţinerea şi instalarea maşinilor şi
    echipamentelor (+32,8%), iar ramurile
    cu cea mai scăzută productivitate a
    muncii au fost: fabricarea produselor din
    tutun (-43,8%), fabricarea altor mijloace
    de transport (-20,1%) şi alte activităţi
    industriale n.c.a. (-8,2%).
    Pe marile grupe industriale cea mai mare
    creştere a productivităţii muncii s-a
    înregistrat în industria bunurilor de capital
    (+30,3%), urmată de industria bunurilor
    intermediare (+29,1%), industria
    energetică (+17,6%), industria bunurilor
    de folosinţă îndelungată (+14,6%) şi industria bunurilor de uz curent (+6,8%).

    RăspundețiȘtergere
  12. În acelaşi timp, câştigul salarial mediu brut din industrie este, în acest moment, pe o pantă descendentă pronunţată.

    Dacă vă referiţi strict la perioada Guvernului Tăriceanu, creşterea salarială a recuperat decalajul accentuat din perioada Năstase, dar oricum creşterile salariale nu au egalat creşterile productivităţii muncii.

    Domnule Traian Ungureanu,
    Aveţi o poziţie în care puteţi solicita datele statistice, asta dacă nu aveţi răbdarea să le căutaţi pe WEB, dar aveţi datoria de a nu comunica păreri nedocumentate ca şi cum aţi fi un om de rând, aşa ca mine. Faptul că aţi fost în trecut şi ziarist, agravează aceste "confuzii" pe care le faceţi.

    RăspundețiȘtergere
  13. asa este ..e o confuzie ca exista coruptie ca politica de stat, e o confuzie ca se fac angajari pe nepotisme la stat, e o confuzie fauna mafiota din economia de carton, e o confuzie ca se fac pensionari pe caz de boala cu spaga la doctor, e o cinfuzie ca nu avem autopstrazi si drumuri decente, e o confuzie ca prin tot kitsch-ul produs de fauna imbogatita am ratat orice sansa de turism..numai confuzii..

    RăspundețiȘtergere